| Halaman dalam topik: < [1 2 3] > | Credite bancare şi drepturile noastre Penyiaran jaluran : Lidia Matei
|
|---|
rav24
Local time: 16:01
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
| reglementarea meseriei de traducator | Jul 8, 2008 |
Referitor la creditele bancare, eu consider ca acestea sunt sau ar trebui sa fie acordate dupa criterii strict financiare, de bonitate financiara. Poti dovedi ca faci bani, primesti credite, daca nu...nu... Daca n-ai un minim credit history nu prea primesti nimic, nu numai in Romania, ci oriunde.
In ceea ce priveste profesia de traducator si statutul acesteia, cred ca dincolo de reglementarile legale privind aceasta profesie, standardul ei este dat de oamenii insisi, unii dintre ei neava... See more Referitor la creditele bancare, eu consider ca acestea sunt sau ar trebui sa fie acordate dupa criterii strict financiare, de bonitate financiara. Poti dovedi ca faci bani, primesti credite, daca nu...nu... Daca n-ai un minim credit history nu prea primesti nimic, nu numai in Romania, ci oriunde.
In ceea ce priveste profesia de traducator si statutul acesteia, cred ca dincolo de reglementarile legale privind aceasta profesie, standardul ei este dat de oamenii insisi, unii dintre ei neavand demnitatea de a desfasura aceasta profesie de traducator, o meserie complexa, cu anumite exigente, de ordin moral, profesional, etc.
Revin la reglementarea profesiei de traducator (autorizat): URMARITI ANEXA NR.2, litera m
Iata mai jos un text extras din: Ordonanta de urgenta nr. 109/2007 - pentru modificarea si completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania
Ordonanta de urgenta nr. 109/2007 din 10/10/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 706 din 18/10/2007
Actul a intrat in vigoare la data de 18 octombrie 2007
Tematici
Reglementari
Avand in vedere urgenta si necesitatea adaptarii legislatiei nationale din domeniul recunoasterii calificarilor profesionale la acquis-ul comunitar, respectiv Directiva 2005/36/CE privind recunoasterea calificarilor profesionale, care prevede ca data de transpunere 20 octombrie 2007, se impune adoptarea prezentei ordonante de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificarile ulterioare.
In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
------------------------------------------------------------------------------------
Bucuresti, 10 octombrie 2007.
Nr. 109.
ANEXA Nr. 1
LISTA
activitatilor care nu intra sub incidenta prezentei legi
1. activitatile persoanelor independente care lucreaza in industria producatoare si cea prelucratoare (industrie si industria mestesugareasca);
2. activitatile persoanelor independente care lucreaza in industria alimentara si cea a bauturilor;
3. activitatile in domeniul comertului cu ridicata;
4. activitatile intermediarilor din comert, industrie si industria mestesugareasca;
5. activitatile persoanelor independente care lucreaza in domeniul comertului cu amanuntul;
6. activitatile persoanelor independente care lucreaza in domeniul comertului cu ridicata al carbunelui si activitati ale intermediarilor din domeniul comertului cu carbune;
7. activitatile persoanelor independente si ale intermediarilor care lucreaza in domeniul comertului si al distributiei de produse toxice; activitatile, comertul si distributia de produse toxice, activitatile care implica utilizarea profesionala a acestor produse, inclusiv activitatile intermediarilor;
8. activitatile persoanelor independente care lucreaza in sectorul de servicii personale: restaurante, cafenele, taverne si alte locuri unde se serveste mancare si unde se consuma bauturi, hoteluri, case de locuit, campinguri si alte spatii de cazare;
9. activitatile de agent de asigurari si de broker de asigurari;
10. activitatile persoanelor independente care lucreaza in domeniul anumitor servicii auxiliare domeniilor transporturilor si agentiilor de turism;
11. servicii de coafura;
12. activitatile itinerante.
ANEXA Nr. 2
LISTA profesiilor reglementate in Romania
A. Profesiile reglementate care necesita cel putin 3 ani de studii superioare (diploma a unei universitati sau a unui colegiu universitar):
a) auditor financiar;
b) avocat;
c) consilier in proprietate industriala;
d) expert contabil;
e) contabil autorizat;
f) consultant fiscal;
g) cadru didactic (in invatamantul superior si preuniversitar);
h) profesii in domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere: comandant, ofiter punte secund, ofiter punte, sef mecanic, ofiter mecanic secund, ofiter mecanic, sef electrician maritim, ofiter electrician maritim, pilot de mare larga, pilot maritim, pilot maritim aspirant, meteorolog, meteorolog aeronautic, prognozist, personal aeronautic pentru protectia navigatiei aeriene si telecomunicatiei (PNA-TC), inginer de receptie si control aeronave, inginer de receptie si mijloace PNA-TC, profesor de legislatie rutiera, inspector ITP, lector pentru pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere;
i) profesii in domeniul constructiilor: verificator de proiect atestat, expert tehnic atestat, responsabil tehnic cu executia, auditor energetic pentru cladiri;
j) urbanist;
k) practician in insolventa;
l) restaurator;
m) traducator/interpret autorizat;
n) psiholog;
o) biochimist, biolog si chimist in sistemul sanitar;
p) asistent medical;
q) tehnician dentar;
r) inspector protectia muncii;
s) asistent social;
s) asistent veterinar;
t) consilier juridic;
t) consilier de probatiune;
u) expert tehnic judiciar;
v) expert criminalist;
w) mediator;
x) arhivist.
B. Profesiile reglementate pentru care durata de studii este inferioara duratei de 3 ani de studii superioare:
a) profesii in domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere si feroviare: controlor trafic aerian dirijare, controlor trafic aerian informare, personal tehnic aeronautic, navigator aerian, mecanic navigant, operator radio navigant, insotitor de bord, pilot avion, pilot elicopter, dispecer operatiuni de zbor, responsabil radiocomunicatii, pilot planor, pilot balon liber, meteorolog aeronautic tehnician, personal aeronautic pentru protectia navigatiei aeriene si telecomunicatii aeronautice PNA-TC, capitan maritim portuar, ofiter punte maritim portuar, sef mecanic maritim portuar, ofiter mecanic maritim portuar, ofiter electrician maritim portuar, ofiter punte maritim aspirant, ofiter mecanic maritim aspirant, ofiter electrician maritim aspirant, timonier, motorist, marinar, sef de echipaj maritim, conducator de salupa maritima, electrician de bord maritim, fitter, pompagiu, marinar, capitan fluvial categoria A, capitan fluvial categoria B, timonier fluvial, sef mecanic fluvial, mecanic, conducator de salupa fluviala, sef de echipaj fluvial, marinar, marinar stagiar, mecanic stagiar, electrician de bord, persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier, consilier de siguranta pentru transportul rutier al marfurilor periculoase, conducator de autovehicule care transporta marfuri periculoase, conducator auto care efectueaza transport rutier de marfuri cu vehicule a caror masa maxima autorizata este mai mare de 3,5 tone, conducator auto care efectueaza transport rutier public de persoane, conducator auto care efectueaza transport rutier cu vehicule avand mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite, conducator auto care efectueaza transport rutier in regim de taxi, instructor de conducere auto, mecanic locomotiva, dispecer de trafic;
b) ghid de turism;
c) detectiv particular; agent de paza, control acces, ordine si interventie; agent de protectie, insotire si gardare persoane fizice si valori; tehnician pentru sistemele de detectie, supraveghere video si de monitorizare, control acces si comunicatii; operator dispecer sisteme de monitorizare si pentru aparatura de control; conducator societate de paza si protectie; conducator societate de instalare sisteme de alarma; instructor in poligonul de tir; pirotehnist pentru focuri de artificii;
d) salvator montan;
e) tehnician veterinar;
f) asistent personal profesionist, asistent personal, asistent maternal;
g) asistent medical;
h) arhivar.
ALL THE BEST ! ▲ Collapse
| | | | Lidia Matei 
Romania
Local time: 16:01
Bahasa Itali hingga Bahasa Romania
+ ...
TOPIC STARTER
Nu ţin partea băncilor, dar, puneţi-vă în situaţia lor: ei acordă împrumut, dar se aşteaptă să le fie şi rambursat. Acum, activitatea unui avocat (comisioane, onorarii şi ce or mai încasa dânşii) nu cred că suportă comparaţie cu încasările unui traducător. Adică, să fim realişti. Şi mă refer la PFA, nu la SRL care poate avea şi angajaţi, deci să efectueze traduc ... See more Nu ţin partea băncilor, dar, puneţi-vă în situaţia lor: ei acordă împrumut, dar se aşteaptă să le fie şi rambursat. Acum, activitatea unui avocat (comisioane, onorarii şi ce or mai încasa dânşii) nu cred că suportă comparaţie cu încasările unui traducător. Adică, să fim realişti. Şi mă refer la PFA, nu la SRL care poate avea şi angajaţi, deci să efectueze traduceri din mai multe limbi etc etc. Ca PFA poţi traduce din câte? două hai să zicem cei mai isteţi ca mine trei limbi (eu mă situez undeva la genunchiul broaştei). Într-o lună, poţi avea activitate de să cazi în cap, iar luna următoare să îţi rozi unghiile, şi să tot aştepţi să-ţi bată cineva la uşă (mă rog ca acesta să fie doar cazul meu, deşi mă îndoiesc). Şi dau dreptate băncilor care cer acte şi garanţii pentru împrumuturi. Mulţi dintre noi lucrează cu avans: plata - uneori parţială - în avans a unei lucrări, ca să avem o garanţie. Şi aici vorbim de cât: 200 - 300 lei... poate mai mult. Dar un credit de nevoi personale sau un credit ipotecar e ceva mai mult, nu-i aşa?
Pe de altă parte, sunt oameni care într-adevăr îşi câştigă existenţa din activitatea de traducător, iar aceştia trebuie să trăiască, la fel ca noi toţi ceilalţi.
Da, sunt de acord cu tine, dar sa nu uitam ca din meseria de traducator poti trai luna de luna chiar foarte bine. Depinde evident de proiecte, de contractele incheiate, de modalitatile de plata stipulate.
Dar ca toti ceilalti, pe langa faptul ca trebuie sa traim, avem si noi asteptari sau dorinte de a realiza ceva mai mult, fara sa ramanem la stadiul de chirias al unui apartament.
Daca un avocat nu este competent, nici el nu are clienti si, in consecinta, nu are nici venit.
Ceea ce este insa interesant, e ca atunci cand inchei un contract de furnizare servicii internet, telefonie sau altele, toti furnizorii nu te considera PFA (sau traducator), ci iti atribuie automat calitatea de persoana juridica (poate e doar cazul meu, dar cel putin asa am patit), iar costurile evident difera.
Vestea buna insa este ca exista si banci deschise la mine. Ii multumesc Cristianei pentru sfaturi, dar nu numai ei, chiar au fost utile. Pentru cei interesati, recomand Banca Romaneasca (nici macar nu solicita declaratia de venituri, ci o simpla copie a registrului-jurnal de incasari si plati), ING Bank sau Banc Post. La fel si creditul in franci elvetieni, nu in Euro sau Lei.
Lidia ▲ Collapse
| | | | Big Ben
Local time: 16:01
Bahasa Romania hingga Bahasa Inggeris
| Venituri activitati traduceri | Jul 8, 2008 |
Monika.. Sa stii ca sint traducatori care cistiga foarte bine, nu la nivelul unui avocat de top, dar sigur la nivelul unui avocat mediu. Eu am contracte de colaborare cu traducatori PFA care cistiga in medie peste 3000 euro/luna traducind dintr-o singura limba! E adevarat, sint autorizati pe limbi rare unde tarifele sint cu totul altele. Sint f. cunoscuti si birourile se bat sa lucreze cu ei. Nu fac fata comenzilor si unii chiar fac mofturi. Din cunostintele mele, ei sint virful aisbergului. Pos... See more Monika.. Sa stii ca sint traducatori care cistiga foarte bine, nu la nivelul unui avocat de top, dar sigur la nivelul unui avocat mediu. Eu am contracte de colaborare cu traducatori PFA care cistiga in medie peste 3000 euro/luna traducind dintr-o singura limba! E adevarat, sint autorizati pe limbi rare unde tarifele sint cu totul altele. Sint f. cunoscuti si birourile se bat sa lucreze cu ei. Nu fac fata comenzilor si unii chiar fac mofturi. Din cunostintele mele, ei sint virful aisbergului. Posibil sa fie si altii peste valorile acestea, n-am idee. Chestia e ca, la veniturile lor, nu prea mai au nevoie de imprumuturi bancare.
Eu as fi curios sa stiu cam la ce suma se ridica venitul lunar mediu al unui traducator PFA in Romania? Cam pe unde se situeaza?
Inca un aspect.. As propune moderatorilor, (desi eu mi-am inchis PFA-ul), sa vina in sprijinul traducatorilor si sa incerce sa faca un topic cu toate conditiile ce trebuie indeplinite de un traducator PFA pentru desfasurarea activitatii in legalitate. Sint mai mult ca sigur ca nu toata lumea stie de ceea ce spunea Monika mai devreme.. contributiile la sanatate si la casa de pensii. Cred ca multi vor avea un soc cind vor afla ca acestea sint obligatorii si ca trebuie platite din urma daca doriti sa beneficiati de servicii medicale. Inca un lucrui important.. faptul ca aveti aceste taxe platite de un angajator la un job full time nu va scuteste de plata lor conform veniturile obtinute din activitati independente.
Spor la bani!:) ▲ Collapse
| | | | Dasa Suciu
Local time: 16:01
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
Big Ben wrote:
Inca un aspect.. As propune moderatorilor, (desi eu mi-am inchis PFA-ul), sa vina in sprijinul traducatorilor si sa incerce sa faca un topic cu toate conditiile ce trebuie indeplinite de un traducator PFA pentru desfasurarea activitatii in legalitate. Sint mai mult ca sigur ca nu toata lumea stie de ceea ce spunea Monika mai devreme.. contributiile la sanatate si la casa de pensii. Cred ca multi vor avea un soc cind vor afla ca acestea sint obligatorii si ca trebuie platite din urma daca doriti sa beneficiati de servicii medicale. Inca un lucrui important.. faptul ca aveti aceste taxe platite de un angajator la un job full time nu va scuteste de plata lor conform veniturile obtinute din activitati independente.
Spor la bani!:)
Există un topic deja pe această temă. http://www.proz.com/forum/romanian/76949-[pfa]_contribuţii_pfa-page4.html
| | |
|
|
|
| Credite si credibilitate | Jul 10, 2008 |
Monika Silea wrote:
Nu ţin partea băncilor, dar, puneţi-vă în situaţia lor: ei acordă împrumut, dar se aşteaptă să le fie şi rambursat. Acum, activitatea unui avocat (comisioane, onorarii şi ce or mai încasa dânşii) nu cred că suportă comparaţie cu încasările unui traducător. Adică, să fim realişti.
Vă doresc succese şi împliniri măreţe!
O zi bună tuturor!
[Edited at 2008-07-08 08:06]
Monika , daca ai fi "banca", spun-mi ce sume ai imprumuta unui analist? (politic, imobiliar, social, bla bla bla) - Au aparut precum ciupercile de pe ploaie, si ma gandesc c-o fi si nevoie de ei !!!))
Nu, in privinta traducerilor, sigur nu se pot face averi, chiar daca ai clienti mari si constanti. Pana la urma, comenzile lor sunt tot mari, intervine "reducerea de pret", timpul trece, nu se pot acoperi chiar foarte multe comenzi, si tot la fundul buzunarului ajungi. Si iata, de exemplu intr-un cuplu, cel (cea, de obicei) care traduce este persoana "cu capul in nori", celalalt privind cu oarecare amuzament aceasta ocupatie.
Imi amintesc ce zice Umberto Eco, parafrazez, "Cand dentistul meu imi spune ca nu ma poate programa saptamana viitoare, il cred, este un specialist foarte ocupat; dar cand eu spun ca nu pot participa la conferinta despre salvarea crocodililor, mi se spune 'Domnule profesor, o persoana ca dvs isi poate face intotdeauna timp' "
Luptam pentru pace!
| | | | Lidia Matei
Romania
Local time: 16:01
Bahasa Itali hingga Bahasa Romania
+ ...
TOPIC STARTER | Plafornare, performanta versus venituri | Jul 10, 2008 |
Nu, in privinta traducerilor, sigur nu se pot face averi, chiar daca ai clienti mari si constanti. Pana la urma, comenzile lor sunt tot mari, intervine "reducerea de pret", timpul trece, nu se pot acoperi chiar foarte multe comenzi, si tot la fundul buzunarului ajungi. Si iata, de exemplu intr-un cuplu, cel (cea, de obicei) care traduce este persoana "cu capul in nori", celalalt privind cu oa ... See moreNu, in privinta traducerilor, sigur nu se pot face averi, chiar daca ai clienti mari si constanti. Pana la urma, comenzile lor sunt tot mari, intervine "reducerea de pret", timpul trece, nu se pot acoperi chiar foarte multe comenzi, si tot la fundul buzunarului ajungi. Si iata, de exemplu intr-un cuplu, cel (cea, de obicei) care traduce este persoana "cu capul in nori", celalalt privind cu oarecare amuzament aceasta ocupatie.
Cred ca daca ajungem sa discutam despre tarife aplicate traducerilor sau despre castigurile traducatorilor, firul de discutie ar trebui denumit altfel.
As vrea totusi sa mentionez cateva aspecte:
- cand am deschis acest fir de discutie, am mentionat ca nu doar traducatorii sunt sigura categorie de PFA mai dezavantajati in fata bancilor (exista si alti PFA) – de fapt, solutii si compromisuri exista din partea bancilor, insa daca nu ii impingi din spate pe doamnele de la ghiseu, sunt foarte putine care ar incerca sa vada dincolo de scriptologia ceruta si iti recomanda imediat sa ai si un venit atestat cu carnet de munca;
- raman convinsa de faptul ca nu trebuie sa ne raportam ceilalti PFA – cum am mai spus, daca un avocat este mediocru (la fel si un medic, etc.), nici veniturile lor nu vor fi mai stralucite sau oricum nu se pot lauda cu incasari;
- la capitolul venituri, trebuie sa admitem cu totii (macar in sinea noastra, daca nu public), ca incercam sa includem destul de multe cheltuieli in situatia financiara pentru a plati un impozit cat mai mic. Asadar, nu stiu in ce masura statisticile (daca exista) sunt relevante. In realitate insa veniturile sunt destul de mari si nu stiu (sau cel putin nu cred) in ce masura se ajunge la “fundul buzunarului”.
Depinde si care sunt obiectivele traducatorului: de a se limita la traduceri, care plafoneaza (certificate de nastere, diplome, etc. – iata de ce esti visator), de a se limita sa lucreze cu birouri de traduceri nationale (si iata de ce ajungem la “fundul sacului") sau de a incerca sa se dezvolte, sa caute mereu, sa fie performant (si da, castigurile sunt mari, fara sa conteze daca lucrezi cu o limba rara sau una uzuala, cum este engleza sau italiana).
Personal nu stiu daca sotul / prietenul (sotia / prietena) priveste cu amuzament activitatea noastra atata timp cand nu comitem cacofonii, exprimari haioase (ca sa nu le numesc altfel).
Cam atat pentru ca nu as vrea sa deviez prea mult de la subiect.
Lidia ▲ Collapse
| | | | Big Ben
Local time: 16:01
Bahasa Romania hingga Bahasa Inggeris
| Venituri activitati traduceri | Jul 10, 2008 |
Lidia... Felicitarile mele pt cum ai punctat.:) Inca o data se vede cine vorbeste avind o bogata experienta in spate si o buna cunoastere a acestui domeniu de activitate... si cine vorbeste din "imaginatie".
Referitor la intrebarea mea, eu m-am referit la VENIT ..nu la PROFIT, care ai dreptate, nu este deloc relevant statistic vorbind. Se stie ca toti agentii economici, indiferent de forma sub care isi desfasoara activitatea, baga cheltuieli pentru a diminua profitul si implicit im... See more Lidia... Felicitarile mele pt cum ai punctat.:) Inca o data se vede cine vorbeste avind o bogata experienta in spate si o buna cunoastere a acestui domeniu de activitate... si cine vorbeste din "imaginatie".
Referitor la intrebarea mea, eu m-am referit la VENIT ..nu la PROFIT, care ai dreptate, nu este deloc relevant statistic vorbind. Se stie ca toti agentii economici, indiferent de forma sub care isi desfasoara activitatea, baga cheltuieli pentru a diminua profitul si implicit impozitul pe profit datorat statului. Bine, chestia asta merge pina la primul control cind te trezesti ca ti se dau jos cheltuieli, mai mult sau mai putin justificat, si platesti din urma + penalitati de iti vine sa te lasi de meserie.:)
Citeam recent o statistica realizata in Vrancea in functie de veniturile declarate la fisc. Traducatorii se afla in topul profesiilor liberale dupa notari (daca mai avea cineva o indoiala privind veniturile lor:)), medici, avocati, contabili, si experti evaluatori. Locul 6 in topul profesiilor liberale in Vrancea. Nu stam tocmai rau!
Partea proasta e ca cei de pe primele 2 locuri.. notarii si medicii... nu sint tocmai "iubiti", mai ales dupa publicarea sumelor exacte cistigate!:)
In final, cum s-a incheiat lupta ta cu sistemul bancar romanesc? Ce ai obtinut? Daca ne poti impartasi experienta ta mai pe larg.
[Edited at 2008-07-10 18:41] ▲ Collapse
| | | |
Lidia Matei wrote:
In realitate insa veniturile sunt destul de mari.Depinde si care sunt obiectivele traducatorului: de a se limita la traduceri, care plafoneaza (certificate de nastere, diplome, etc. – iata de ce esti visator), de a se limita sa lucreze cu birouri de traduceri nationale (si iata de ce ajungem la “fundul sacului") sau de a incerca sa se dezvolte, sa caute mereu, sa fie performant (si da, castigurile sunt mari, fara sa conteze daca lucrezi cu o limba rara sau una uzuala, cum este engleza sau italiana).
Lidia
Venituri mari... sincere felicitari pentru cei ce reusesc sa realizeze acest lucru din traduceri, asta nu face decat sa dea sperante intregii branse. In situatia mea (ca si a altor traducatori), la 10-15 RON/pagina, si 100-200 pagini/luna (atat pot acoperi ca timp fizic, dat fiind ca sunt si angajata full-time), nu se ajunge la sume colosale (nici nu este obiectivul meu). Dealtfel, CV-ul meu nu figureaza nicaieri, nici macar pe acest site, pentru ca nu caut alte comenzi.Testez doar piata, rareori, ca sa vad daca nu apare ceva interesant.
Plafonare? Trebuie sa precizez ca nu traduc diplome, certificate, nici un fel de "standardizate"; nu colaborez cu birouri de traducere.
Eu traduc de la literatura la medicina si carti tehnice pentru utilaje.
Clientii mei (excelenti, dealtfel) sunt edituri si mari firme/ agentii. E drept ca i-am gasit cautand mult, iar pe traseu, e adevarat, am luat si plase, am intalnit si persoane deplasate; asta se intampla celor mai multi traducatori, la inceput de drum, si sunt in legatura cu foarte multi colegi, cu care schimb impresii, si de la care am aflat foarte multe lucruri.
Cat despre opinia celor care nu sunt filologi despre activitatea de traducere, nu fac decat sa redau din cele auzite si din cele citite (banuiesc ca Umberto Eco este macar tot atat de filolog ca si noi).
[Edited at 2008-07-11 06:50]
| | |
|
|
|
Monika Silea
Romania
Local time: 16:01
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
| da... scuze dar nu mai am diacritice | Jul 11, 2008 |
Imi 'imaginez' ca traducatorii nu sunt singurii care intampina dificultati la obtinerea unui credit. La fel, imi 'imaginez' ca se intampla si analistilor (depinde de forma de organizare - PFA, SRL). Sincer, eu as face salariile atat de mari, incat sa nu mai fie nevoie de banci, si sa nu mai aiba nici una obiect de activitate. Dar e o utopie, nu-i asa?
Sincer va spun ca eu nu imi castig existenta din traduceri. Nici nu as putea. Doar la mine pe strada sunt vreo 4-5 birouri de traduceri car... See more Imi 'imaginez' ca traducatorii nu sunt singurii care intampina dificultati la obtinerea unui credit. La fel, imi 'imaginez' ca se intampla si analistilor (depinde de forma de organizare - PFA, SRL). Sincer, eu as face salariile atat de mari, incat sa nu mai fie nevoie de banci, si sa nu mai aiba nici una obiect de activitate. Dar e o utopie, nu-i asa?
Sincer va spun ca eu nu imi castig existenta din traduceri. Nici nu as putea. Doar la mine pe strada sunt vreo 4-5 birouri de traduceri care includ si perechea En>Ro (felie pe care inflatia e cea mai mare). Deci sunt o cauza pierduta din start. Traducerile sunt un refugiu pentru mine. Si ma bucur ca unii castiga asa de bine.
Dar revenim, nu traducand din engleza in romana se fac bani.
Cat despre cum se acorda un imprumut, va spun din experienta, e nevoie de garantii. Cum spuneam, chiar si noi, deseori cerem un avans, drept garantie ca macar o parte a muncii ne este rasplatita. Dara-mi-te o banca - unde te duci sa ceri ceva mai mult de 200 lei. Si nu vine o singura persoana pe zi, ci vin zeci de persoane. Si o banca serioasa, nu acorda un imprumut serios doar pe baza de act de identitate. Ci iti cere un act de proprietate, un statut social etc. Si nu-i putem condamna. Atata timp cat societatea noastra este cum este, ce pretentii sa avem? Adica, da, trebuie sa avem pretentii. Si trebuie sa luptam, dar ne trebuie multe resurse, mai ales psihice...
Cat despre tarife: daca un client solicita o traducere legalizata de sa zicem o pagina (o scrisorica sau un certificat) si eu incasez 15 lei, iar notarul cu care lucrez incaseaza 17 lei doar pentru o semnatura. Munca mea e poate de o ora, iar a notarului cat? 1 minut? Mai mult lucreaza secretara dansului care completeaza registrul si chitanta... Deci, eu la asta ma refer cand fac comparatie cu alte profesii. Nu cu avocati de top. Felicitari acelora care isi fac meseria cu suflet si bine si castiga mult din meseria lor! Respectul meu. Si nici cu notarul nu am nici o treaba. Dar ceea ce am expus aici este o realitate. Cine poate contesta?
Iar in cadrul firului prezent, drepturile traducatorilor, desi putin divagand, sa nu uitam ca totusi, ca traducator, avem niste facilitati la inscrierea ca PFA. Cel putin, eu cand m-am inscris, m-am dus direct la Admin Fin, nu a mai trebuit sa trec si prin tevatura Primariei. (Vedeti ce castigati suntem? )
[Edited at 2008-07-11 12:59]
[Edited at 2008-07-11 13:01] ▲ Collapse
| | | | Big Ben
Local time: 16:01
Bahasa Romania hingga Bahasa Inggeris
| Pentru Monica.. | Jul 11, 2008 |
Monica.. din pacate fara imprumuturi bancare nu prea ai cum sa te dezvolti. Nici in Romania, nici in alta parte. Romania nu e o situatie atipica din acest pct de vedere. Cred ca acest lucru ti-l pot confirma colegii care traiesc in strainatate. In occident imprumutul e ceva normal si necesar. Cam greu sa stringi la saltea bani sa iti cumperi o locuinta in strainatate. Tot banca e solutia.
Anormale si deranjante in Romania sint dobinzile mari si vraful de acte care ti-l cere o banca... See more Monica.. din pacate fara imprumuturi bancare nu prea ai cum sa te dezvolti. Nici in Romania, nici in alta parte. Romania nu e o situatie atipica din acest pct de vedere. Cred ca acest lucru ti-l pot confirma colegii care traiesc in strainatate. In occident imprumutul e ceva normal si necesar. Cam greu sa stringi la saltea bani sa iti cumperi o locuinta in strainatate. Tot banca e solutia.
Anormale si deranjante in Romania sint dobinzile mari si vraful de acte care ti-l cere o banca sau o institutie de creditare. Bancile au grija sa isi acopera orice posibil risc, prin girant, prin bunuri ipotecate, etc. Singurul care risca esti tu, cel care ia acesti bani cu imprumut. Banca nu este un partener decit la cistig, in cazul in care pierzi, tu esti singurul care suporta pierderile. La acest capitol ar trebui lucrat putin. Deciziile ar trebui sa se ia impreuna cu niste consultanti bancari care sa te ajute, sa te sprijine in situatiile dificile, sa incerce sa gaseasca solutii alaturi de tine. Din pacate la noi, dupa ce iti acorda imprumutul, isi freaca miinile fericiti ca si-au indeplinit targetul de clienti si iti reamintesc zimbind data scadenta a ratelor lunare.
In ceea ce priveste afacerea ta cu traduceri, cred ca te dai batuta mult prea usor. Faptul ca in zona ta sint alte 4-5 birouri eu zic ca e un avantaj. E clar un loc cu vad bun, e un loc unde lumea stie ca sint mai multe birouri de traduceri si sigur catre aceasta locatie se indreapta clientii. Ramine sa-i faci sa intre la tine, nu la concurenta.
Crede-ma.. se fac bani buni din traducerile din/in engleza. Sint multi traducatori, ai dreptate, dar si cererea este mai mare pe engleza. Totul e sa fii inventiv, sa gasesti solutii in aceasta economie de piata. Am observat un lucru.. putini absolventi de filologie dau dovada de spirit intreprinzator. Ei stiu sa traduca si .. cam atit. Un traducator bun nu e intotdeauna si un bun manager al afacerii sale. Si acest lucru se reflecta in rezultatele financiare.
Iti urez la cit mai multe resurse, mai ales psihice! ▲ Collapse
| | | | | Cauza insuficienţei veniturilor traducătorului autorizat | Jul 14, 2008 |
Monika Silea wrote:
... nu traducand din engleza in romana se fac bani.
Cat despre cum se acorda un imprumut, va spun din experienta, e nevoie de garantii. Cum spuneam, chiar si noi, deseori cerem un avans, drept garantie ca macar o parte a muncii ne este rasplatita. Dara-mi-te o banca - unde te duci sa ceri ceva mai mult de 200 lei. Si nu vine o singura persoana pe zi, ci vin zeci de persoane. Si o banca serioasa, nu acorda un imprumut serios doar pe baza de act de identitate. Ci iti cere un act de proprietate, un statut social etc. Si nu-i putem condamna. Atata timp cat societatea noastra este cum este, ce pretentii sa avem? Adica, da, trebuie sa avem pretentii. Si trebuie sa luptam, dar ne trebuie multe resurse, mai ales psihice...
Cat despre tarife: daca un client solicita o traducere legalizata de sa zicem o pagina (o scrisorica sau un certificat) si eu incasez 15 lei, iar notarul cu care lucrez incaseaza 17 lei doar pentru o semnatura. Munca mea e poate de o ora, iar a notarului cat? 1 minut? Mai mult lucreaza secretara dansului care completeaza registrul si chitanta... Deci, eu la asta ma refer cand fac comparatie cu alte profesii. Nu cu avocati de top. Felicitari acelora care isi fac meseria cu suflet si bine si castiga mult din meseria lor! Respectul meu. Si nici cu notarul nu am nici o treaba. Dar ceea ce am expus aici este o realitate. Cine poate contesta?
Iar in cadrul firului prezent, drepturile traducatorilor, desi putin divagand, sa nu uitam ca totusi, ca traducator, avem niste facilitati la inscrierea ca PFA. Cel putin, eu cand m-am inscris, m-am dus direct la Admin Fin, nu a mai trebuit sa trec si prin tevatura Primariei. (Vedeti ce castigati suntem? )
[Edited at 2008-07-11 12:59] [Edited at 2008-07-11 13:01]
Este adevărat că notariatul câştigă minim 17,85 lei, dar la document, deci nu la pagină; aşadar, dacă ai un contract de 10 pagini, notarul câştigă la el tot 17,85 lei, pe când tu, traducător autorizat, câştigi mult mai mult decât el. Oricum, banii pe care îi ia notariatul sunt munciţi, nu sunt bani luaţi degeaba, iar sumele percepute nu sunt mari, ci sunt fireşti; nefiresc de mici sunt preţurile pe pagină la traducătorii autorizaţi, care ar trebui să ceară mai mult pe munca lor, nu să se plângă că notarii au preţuri mari. Plus că onorariul notariatului pentru legalizare este un termen de comparaţie; dacă legalizarea s-ar desfiinţa, cum vor unele SRLuri, ştiu ele de ce, ca să îşi facă de cap, atunci traducătorul autorizat nu ar mai avea acest termen de comparaţie şi ar putea fi exploatat şi mai mult de către SRLuri.
Practic, preţurile la traduceri se află în cădere liberă de când există SRLuri de traduceri, asta este adevărata realitate. SRLurile nu numai că desfăşoară o activitate ilegală, având în vedere că Ministerul Justiţiei autorizează ca traducători doar persoane, nu şi societăţi comerciale, iar autorizaţia de traducător este nominală şi netransmisibilă, iar aceste SRLuri îşi fac reclamă pe ce bază? Pe autorizaţia altora, a traducătorilor pe care îi exploatează? OK, deci publicitate înşelătoare.
Ca să nu mai vorbim de faptul că SRLurile nu fac nimic din ceea ce tu, traducător autorizat, nu ai competenţa legală şi profesională să faci: de tradus, traduci tu, în baza autorizaţiei de la M.J. şi a cunoştinţelor profesionale pe care le ai şi pe care un inginer agronom de pildă, sau chiar o persoană fără studii superioare care şi-a deschis birou de traduceri nu le are; tot tu, traducătorul autorizat, poţi să faci şi proofreadingul cu care birourile se bat atâta cu cărămida în piept, ba poate chiar şi mai bine îl faci tu decât ele; patronul de multe ori habar nu are nicio limbă străină, iar secretarele abia dacă au liceul, că doar nu angajează filologi şi jurişti calificaţi, ci persoane fără prea multă calificare, ca să le dea salariul minim pe economie; în cazuri mai bune, secretarele sunt studente, dar nu pe profil; ce proofreadingul lui peşte poate face un student la geografie sau psihologie de pildă, sau un absolvent de liceu? Da, e real ce zic! Apoi ce mai face biroul de traduceri autorizate şi legalizate? Scoate lucrările la imprimantă şi adaugă încheierile pe care traducătorii autorizaţi le lasă semnate şi ştampilate în alb şi se duc la notariat să facă legalizarea. Şi SRLurile de traduceri, să fie clar, iau mai mult de jumătate din preţul pe pagină! Păi poate proofreadingul + printarea să coste mai mult decât traducerea propriu-zisă? Este normal aşa ceva sau e exploatarea omului de către om? Io asta zic că este: exploatarea omului de către om. Apoi, SRLul ia bani nemunciţi şi la legalizarea semnăturii traducătorului, care oricum e obligatorie conform Legii nr. 36/1995, deci nu e un serviciu în plus oferit la cererea părţii, şi pe care chiar că numai notarul public are competenţa legală să o facă. Păi numai la un act pe care partea îl vrea legalizat în 3 exemplare, notarul public ia pragul minim de vreo 18 lei la primul exemplar + exemplarul care rămâne în arhiva notarului şi 6 lei de fiecare exemplar următor, deci la 3 exemplare legalizate, notariatul ia, atenţie, pe munca lui, nu pe munca noastră!, ia 30 lei; biroul de traduceri ia minim 30 lei la fiecare exemplar de document, că doar nu are bunul simţ ca notariatul să facă taxare diferenţiată, deci la 3 exemplare legalizate, SRLul de traduceri încasează de la clientul final, fără să facă nimic şi fără să aibă vreo competenţă legală să facă legalizări şi deci să încaseze bani pe ele (deci foloase necuvenite!), nici mai mult nici mai puţin decât 90 lei, deci de 3 ori mai mult decât notarul public care face legalizările şi este singura persoană care are competenţă legală (cf Legii nr. 36/1995) să le facă. Deci iacătă cum aceste firme căpuşă, de intermedieri traduceri şi legalizări, cum ar trebui să se numească ele de fapt, au o existenţă parazitară şi câştigă cel mai mult, fără a face mare lucru, atât pe spinarea traducătorului autorizat pe care îl exploatează, cât şi pe spinarea notarului public, dar mai ales pe spinarea clientului final pe care îl fraieresc şi îl jecmănesc fără scrupule. Nu mai vorbesc de apostilări: o apostilă la Instituţia Prefectului costă 25 ron dacă merge partea personal, şi minim 100 ron prin aceste firme căpuşă.
Deci treziţi-vă şi luminaţi-vă, fraţilor, noi, proletariatul intelectual, traducătorii autorizaţi, trebuie să vedem care sunt adevăraţii noşti exploatatori: indiscutabil SRLurile de traduceri, care se îmbogăţesc din munca noastră, pe spinarea noastră, nicidecum notariatele, care iau banii pe care îi iau numai şi numai pe munca lor.
Ba mai mult decât atât: notarii publici au interese similare cu noi, fiindcă şi dintre ei, cei care ştiu limbi străine şi cer autorizaţie de la M.J. sunt autorizaţi să facă traduceri, deci au aceeaşi competenţă ca şi noi, traducătorii autorizaţi, conform Legii nr. 36/1995 şi conform Regulamentului de punere în aplicare a acesteia. Mai mult decât atât: Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, de când s-a înfiinţat ea, a stabilit onorarii minime pt. efectuarea traducerilor de câtre notarii publici autorizaţi şi de traducătorii autorizaţi angajaţi de notariate. Aceste praguri minime stabilite de UNNPR şi aprobate de Ministerul Justiţiei ca anexe la OMJuri întotdeauna au fost decente, suficient de mari şi s-au mărit periodic: astfel, pagina A4 în perioada 1996-2001 a fost de 100.000 lei vechi, iar cazierele, certificatele simple şi alte acte mici de până la jumătate de pagină 50.000 lei vechi; anexa din 2001 prevedea pragul de 150.000 lei vechi pe pagina A4 şi 80.000 lei vechi la caziere, certificate mici etc.; iar actuala Anexa 4 la OMJ 943/C/2005 a stabilit tarife minime de 200.000 lei vechi, deci 20 RON pe pagina A4 şi 100.000 lei vechi, deci 10 RON la caziere etc.
Ce concluzie se poate trage de aici? Păi este evident că prin grija UNNPR, preţul pe pagină la traducerile notariale a avut mereu o evoluţie pozitivă, ascendentă. Căderea liberă în care se află actualmente preţurile pe pagină se datorează numai şi numai SRLurilor de traduceri; de cum s-au băgat ele abuziv pe piaţa traducerilor notariale, preţurile s-au dus tot în jos, din ce în ce mai jos. Explicaţia: SRLurile de traduceri, ca societăţi comerciale ce sunt, ţipă că ele nu au nicio obligaţie să respecte tarifele minime stabilite de UNNPR, fiindcă în comerţ preţul în face piaţa liberă, invocă legea concurenţei etc. Aşadar, cum apare un SRL de traduceri nou, iaca, e liber să pună preţ cât vrea şi în 99% din cazuri pune preţ mai mic decât restul SRLurilor de traduceri existente deja, ca să fure clienţii acestora. Aşa se face că există birouri care traduc cu 9 ron pagina, deci 90.000 lei vechi, acuma, în 2008, asta când anexa cu praguri minime stabilite de UNNPR şi aprobate de M.J. prevedea în perioada 1996-2001 100.000 lei vechi pe pagină!!! Păi eu fac traduceri autorizate din 2000, când era valabil încă pragul minim de 100.000 lei vechi la pagina A4 şi 50.000 la caziere etc., dar am intrat pe piaţă cu 150.000 pagina A4 şi cu 75.000 bucata caziere, certificate mici etc., fiindcă aşa era preţul pe piaţă aici în Constanţa la vremea aia! Deci eu nici în 2000 nu am tradus cu 90.000-100.000 pagina A4 şi sunt SRLuri de traduceri care fac asta acuma, în 2008!!! Asta fiindcă preţurile s-au dus şi se duc tot mai jos, din cauza SRLurilor de traduceri, care tot apar precum ciupercile după ploaie! Oare cât ia un traducător care lucrează pt. un birou de traduceri care ia de la clientul final 9-10 ron pe pagină? Iată care este cauza reală a sărăciei traducătorilor autorizaţi! Fiindcă acesta este adevărul: numai noi, proletariatul intelectual, sărăcim; exploatatorii noştri, birourile de traduceri, huzuresc din exploatarea noastră, de aia ajung să îşi deschidă o grămadă de sedii, filiale, sucursale, puncte de lucru, nu rămân la un singur birou. Păi de unde au atâta să plătească atâtea chirii? Lor nu le pasă că traducătorii autorizaţi sunt mulţi dintre ei la limita subzistenţei; ei nu lucrează cu un singur traducător şi astfel câştigă la cantitate, chiar dacă pun preţuri mici pe pagină; şi de multe ori au altă activitate principală, traducerile sunt ceva secundar cu care atrag clienţii pt. activitatea principală: agenţii de turism, agenţii de intermediere forţă de muncă, firme de shipping / crewing etc.
Tot din cauza SRLurilor de traduceri, care deja practicau dumpingul la greu în 2005 când s-au mărit şi pragurile din Anexa 4 la OMJ 943/C/2005, această mărire nu a fost semnificativă şi nici nu putea să fie: când în anexa veche tarifele pe pagina A4 erau de 150.000 lei vechi şi deja erau SRLuri de traduceri care lucrau cu 90.000-100.000 lei vechi pagina, deci mult mai puţin decât era deja pragul minim în anexă, apoi cum să crească mai mult?! Normal că SRLurile astea de traduceri sunt dumperi şi reprezintă concurenţă neloială nu numai pt. noi, traducătorii autorizaţi PFA, ci şi pt. notariatele care fac ele traduceri, prin notarul public autorizat sau prin traducători autorizaţi angajaţi. Noroc cu mărirea taxelor de urgenţă, astfel, conform Anexei 4, pagina de traducere pt. lucrări efectuate în aceeaşi zi este de minim 40 ron, fiindcă taxa de urgenţă este de 100%; iar în interval de până la 48 de ore, taxa de urgenţă este de 50%. Deci cui trebuie să îi mulţumim pt. asta, pt. faptul că totuşi există un act oficial care prevede tarife minime decente la traducerile notariale? Uniunii Notarilor, desigur, notarilor publici care mereu au fost de partea noastră şi ne-au fost aliaţi de nădejde, pentru că au un domeniu de activitate comun cu noi, traducătorii autorizaţi, deci e logic să aibă aceleaşi interese cu noi, deci noi cu ea, cu UNNPR, trebuie să ne aliem şi să facem front comun împotriva SRLurilor de traduceri, care nouă, traducătorilor autorizaţi, nu numai că nu ne folosesc, cum arătam mai sus, de serviciile lor noi ne putem lipsi, fiindcă ele nu fac nimic din ce nu putem face noi, ba mai mult, nici măcar nu ne sunt necesare SRLurile astea, fiindcă noi, traducătorii autorizaţi, suntem cu toţii PFA, suntem obligaţi să fim, ca să ne poată chema şi plăti instanţele, deci noi putem emite chitanţă şi factură, nu avem nevoie de intermediari pt. asta. Faptul că ne dau aparent clienţi, e doar o aparenţă, e fals, SRLurile nu ne dau nimic, ele ne iau clienţii, care dacă nu ar fi ele, clienţii aceia ar veni direct la noi, sau şi mai bine, la notariate, de unde tot la noi ar ajunge, că n-ar avea unde, şi astfel, în loc să luam noi tot preţul pe pagină, îl împărţim inegal cu SRLul de traduceri, care ia partea leului. Ca să nu mai vorbesc de interpretariat, unde chiar SRLul nu face nimic, munca efectivă o face interpretul autorizat, dar SRLul ia mai mult de jumătate din preţul pe oră!!! E corect? Când eşti chemat la interpretariat direct de notariat, tu, traducătorul autorizat, iei cât vrei de la client, nu mai împarţi nimic cu niciun SRL.
De asta singura soluţie este alianţa strânsă a traducătorilor autorizaţi cu Uniunea Notarilor şi stabilirea, împreună cu ea, de tarife minime unice pe ţară care să fie obligatorii pt. toţi traducătorii autorizaţi, fie că sunt angajaţi la notariate, fie că sunt PFA, precum şi pt. notarii publici care efectuează ei înşişi traduceri. Şi abrogarea părţii din art. 94 din Legea nr. 36/1995 care prevede posibilitatea legalizării conform specimenului de semnătură depus, astfel ca traducătorul să fie obligat să se prezinte personal în faţa notarului public pt. legalizare; astfel, nu va mai fi presat de birourile de traduceri să lase acestora încheieri semnate în alb, poartă larg deschisă către falsul în acte. Şi cel mai sigur: o prevedere legală care să oblige partea să prezinte înscrisul de tradus la notariat, aşa cum era şi pe vremea Decretului 377/1960; timp de 35 de ani traducerile notariale erau de competenţa notariatelor de stat; şi acum sunt de competenţa birourilor notarilor publici, dar Legea nr. 36/ 1995 nu prevede că partea este obligată să ducă înscrisul de tradus numai la BNPuri; dar vom ajunge şi la asta, şi atunci SRLurile de traduceri nu vor mai face traduceri notariale, ci doar nenotariale, sigurele pe care au voie să le facă, neavând autorizaţie de la M.J., deci exact ca un PFA neautorizat de M.J. Traducerile notariale se vor face numai prin notariate, iar traducătorii autorizaţi vor tăia chitanţe şi facturi pe notariate, îşi vor primi banii de la acestea, iar notariatele vor lua apoi cât vor de la clienţii finali, + onorariul pt. legalizare, iar ăştia ar fi bani justificaţi, fiindcă notariatul ne dă clienţi la preţul nostru, ne apără spatele în caz de probleme cu acte, cu exemplarul de act păstrat în arhiva lor; notariatul ţine arhivă conform legii, scutindu-ne pe noi de asta, deci face mai mult pt. noi decât un SRL de traduceri; astfel, dacă traducerile notariale se vor face exclusiv prin notariate şi vor fi declarate activitate exclusiv notarială, serviciu de interes public, necomercial, o să ne fie bine, adică o să scăpăm definitiv de dumpingul şi concurenţa neloială a SRLurilor neautorizate, iar noi, traducătorii autorizaţi, vom avea tarife minime şi vom câştiga decent, laolaltă cu notarii publici. Numai aşa vom scăpa şi de exploatare, şi de sărăcie; numai aşa profesia noastră va căpăta prestanţă şi vom fi bine priviţi şi primiţi şi la bănci şi pretutindeni.
[Bearbeitet am 2008-07-14 06:37]
| | | | Monika Silea
Romania
Local time: 16:01
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
| da, asa este | Jul 14, 2008 |
Big Ben wrote:
Monica.. din pacate fara imprumuturi bancare nu prea ai cum sa te dezvolti. Nici in Romania, nici in alta parte. Romania nu e o situatie atipica din acest pct de vedere. Cred ca acest lucru ti-l pot confirma colegii care traiesc in strainatate. In occident imprumutul e ceva normal si necesar. Cam greu sa stringi la saltea bani sa iti cumperi o locuinta in strainatate. Tot banca e solutia.
Anormale si deranjante in Romania sint dobinzile mari si vraful de acte care ti-l cere o banca sau o institutie de creditare. Bancile au grija sa isi acopera orice posibil risc, prin girant, prin bunuri ipotecate, etc. Singurul care risca esti tu, cel care ia acesti bani cu imprumut. Banca nu este un partener decit la cistig, in cazul in care pierzi, tu esti singurul care suporta pierderile. La acest capitol ar trebui lucrat putin. Deciziile ar trebui sa se ia impreuna cu niste consultanti bancari care sa te ajute, sa te sprijine in situatiile dificile, sa incerce sa gaseasca solutii alaturi de tine. Din pacate la noi, dupa ce iti acorda imprumutul, isi freaca miinile fericiti ca si-au indeplinit targetul de clienti si iti reamintesc zimbind data scadenta a ratelor lunare.
In ceea ce priveste afacerea ta cu traduceri, cred ca te dai batuta mult prea usor. Faptul ca in zona ta sint alte 4-5 birouri eu zic ca e un avantaj. E clar un loc cu vad bun, e un loc unde lumea stie ca sint mai multe birouri de traduceri si sigur catre aceasta locatie se indreapta clientii. Ramine sa-i faci sa intre la tine, nu la concurenta.
Crede-ma.. se fac bani buni din traducerile din/in engleza. Sint multi traducatori, ai dreptate, dar si cererea este mai mare pe engleza. Totul e sa fii inventiv, sa gasesti solutii in aceasta economie de piata. Am observat un lucru.. putini absolventi de filologie dau dovada de spirit intreprinzator. Ei stiu sa traduca si .. cam atit. Un traducator bun nu e intotdeauna si un bun manager al afacerii sale. Si acest lucru se reflecta in rezultatele financiare.
Iti urez la cit mai multe resurse, mai ales psihice!
In primul rand, vreau sa mentionez ca eu sunt de partea traducatorilor in aceasta dezbatere. faptul ca prezint si o alta perspectiva, cea a bancilor, nu cred ca e o crima. Sper ca macar aici sa-ti poti exprima un punct de vedere si sa poti dezbate o tema. (Altii, cum aud de putina critica se oparesc rau de tot... - nu pe ProZ!)
Da, banci care sa ofere un produs financiar din care clientul sa ramana in castig, inca nu au aparut. Toti sunt o apa si un pamant si cred ca discutia se abate mult de la ideea initiala, daca e sa intramin detalii ce merge prost in sistemul bancar romanesc. Astia sunt, cu astia defilam.
Iar despre abandonul meu, asa este, am renuntat. Am lucrat 5 ani intr-un combinat chimic - post de traducator. A fost perioada cea mai frumoasa din toti anii mei in 'campia muncii'. Cararile intortocheate ale vietii m-au schimbat radical in profilul muncii, dar traducerile sunt tot munca mea de suflet, pe care o fac cu cel mai mare drag. Si ce poate fi mai frumos decat un om care-si face munca cu placere? Dar asa a fost sa fie. Ca traducator pe perechea En>Ro intr-o companie asa cum am fost primii cinci ani din 'cariera' mea profesionala, nici o sansa. In zona noastra engleza se subintelege ca o stapanesti, si accentul se pune pe a doua limba, in general germana. Asa ca pentru mine, cel mai 'caldut' e sa raman angajata unde sunt, si din pura placere sa cochetez cu traducerile.
Stima si respecte, dragii mei! (Nu mi-o luati in nume de rau!)
| | |
|
|
|
Monika Silea
Romania
Local time: 16:01
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
| Toata stima! | Jul 14, 2008 |
OvidiuKatz wrote:
De asta singura soluţie este alianţa strânsă a traducătorilor autorizaţi cu Uniunea Notarilor şi stabilirea, împreună cu ea, de tarife minime unice pe ţară care să fie obligatorii pt. toţi traducătorii autorizaţi, fie că sunt angajaţi la notariate, fie că sunt PFA, precum şi pt. notarii publici care efectuează ei înşişi traduceri. Şi abrogarea părţii din art. 94 din Legea nr. 36/1995 care prevede posibilitatea legalizării conform specimenului de semnătură depus, astfel ca traducătorul să fie obligat să se prezinte personal în faţa notarului public pt. legalizare; astfel, nu va mai fi presat de birourile de traduceri să lase acestora încheieri semnate în alb, poartă larg deschisă către falsul în acte. Şi cel mai sigur: o prevedere legală care să oblige partea să prezinte înscrisul de tradus la notariat, aşa cum era şi pe vremea Decretului 377/1960; timp de 35 de ani traducerile notariale erau de competenţa notariatelor de stat; şi acum sunt de competenţa birourilor notarilor publici, dar Legea nr. 36/ 1995 nu prevede că partea este obligată să ducă înscrisul de tradus numai la BNPuri; dar vom ajunge şi la asta, şi atunci SRLurile de traduceri nu vor mai face traduceri notariale, ci doar nenotariale, sigurele pe care au voie să le facă, neavând autorizaţie de la M.J., deci exact ca un PFA neautorizat de M.J. Traducerile notariale se vor face numai prin notariate, iar traducătorii autorizaţi vor tăia chitanţe şi facturi pe notariate, îşi vor primi banii de la acestea, iar notariatele vor lua apoi cât vor de la clienţii finali, + onorariul pt. legalizare, iar ăştia ar fi bani justificaţi, fiindcă notariatul ne dă clienţi la preţul nostru, ne apără spatele în caz de probleme cu acte, cu exemplarul de act păstrat în arhiva lor; notariatul ţine arhivă conform legii, scutindu-ne pe noi de asta, deci face mai mult pt. noi decât un SRL de traduceri; astfel, dacă traducerile notariale se vor face exclusiv prin notariate şi vor fi declarate activitate exclusiv notarială, serviciu de interes public, necomercial, o să ne fie bine, adică o să scăpăm definitiv de dumpingul şi concurenţa neloială a SRLurilor neautorizate, iar noi, traducătorii autorizaţi, vom avea tarife minime şi vom câştiga decent, laolaltă cu notarii publici. Numai aşa vom scăpa şi de exploatare, şi de sărăcie; numai aşa profesia noastră va căpăta prestanţă şi vom fi bine priviţi şi primiţi şi la bănci şi pretutindeni.
[Bearbeitet am 2008-07-14 06:37]
Intr-adevar, acesta este un semnal de alarma competent si documentat!
Imi rezerv dreptul la replica in sensul urmator: ca nu acuz notarii de absolut nimic; cu totii trebuie sa traim pe lumea asta, si cel mai bine ne este daca traim din ceea ce stim si suntem pregatiti sa facem. Asa cum am exemplificat eu, notarul poate castiga la o traducere poate mai mult decat mine (daca e vorba de o singura pagina), la fel de bine cum poate traducatorul sa castige mult mai mult daca e vorba de un document mai consistent.
Dar ideea dvs. de a stabili tarife minime unice este poate un prim pas care se poate lesne pune in aplicare, astfel incat clientii sa nu mai carcoteasca atunci cand le spui pretul. Cred ca majoritatea dintre dvs. ati intalnit replica: 'Cam mult!' cand vine vorba despre pretul traducerilor.
Iar despre SRLuri, asa este, cum ziceti dvs. Nu va contrazic aici. Intr-adevar este exploatarea omului de catre om. Dar va mai intreb ceva: in societatea aceasta a noastra, imi puteti indica un singur domeniu unde nu sunt exploatati 'negrisorii de pe plantatie'? Am vrut capitalism, il avem. Cu bune (unde? unde?) si cu rele ('fara numar!')! Eu personal lucrez pentru un angajator 'capitalist' si sincer, sunt diferente de la cer la pamant intre ce avem de facut noi negrisorii aici pe plantatia romaneasca si ce au de facut 'our peers from abroad'!
[Edited at 2008-07-14 07:42]
| | | | | Atitudinea noastra, atitudinea bancilor ... | Jul 14, 2008 |
OvidiuKatz wrote:
Deci treziţi-vă şi luminaţi-vă, fraţilor, noi, proletariatul intelectual, traducătorii autorizaţi, trebuie să vedem care sunt adevăraţii noşti exploatatori: indiscutabil SRLurile de traduceri, care se îmbogăţesc din munca noastră, pe spinarea noastră, nicidecum notariatele, care iau banii pe care îi iau numai şi numai pe munca lor.
Bearbeitet am 2008-07-14 06:37]
Recunosc, nu cunosteam toate aceste detalii, dar sunt de acord cu punctul de vedere expus de colegul Ovidiu. Putem sa ne facem un renume in fata bancilor, inclusiv cu ajutorul notarilor, asociindu-ne cumva cu ei, mai ales ca ei deja au o pozitie de invidiat (in Iasi, 8 persoane din Top 10 sunt notari publici).Este adevarat, tarifele notarilor sunt un noroc pentru noi, putem spune oricand clientului "Dar pentru documentul asta veti plati 21 RON numai la legalizare, cum sa va iau mai putin pe traducere?"
Iar SRL-urile ... nu ma gandisem la asta, dar daca asa arata lucrurile, inseamna ca ele submineaza preturile pentru traducere, din pacate.Din principiu, am mai spus, nu lucrez niciodata cu SRL-uri de traduceri, s-a intamplat sa nu am nici o experienta pozitiva cu acestea; mai mult decat preturile oferite de ele, ma deranjeaza atitudinea (de o superioritate ametitoare, deplasata, daca ma gandesc ca am clienti- firme cu cifre de afaceri tot ametitoare, dar care nu se comporta ca niste semizei).
Nu vom avea credibilitate in fata bancilor decat atunci cand nu vom mai accepta compromisul. Am auzit recent ca bancile vor cere, pentru acordarea de credit, si testari psihologice (nivel de stres, sau asa ceva). Pai, ce parere vor avea despre noi daca ne vad zapaciti, umili, dispusi la orice conditii (atitudini invatate in colaborarea cu birourile)...
Inchei cu un Jerome K. Jerome, ca sa si zambim:
"Banca este o institutie care-ti imprumuta o umbrela cand e soare, si ti-o cere inapoi cand ploua."
[Edited at 2008-07-14 17:11]
| | | | Big Ben
Local time: 16:01
Bahasa Romania hingga Bahasa Inggeris
| Pentru Ovidiu | Jul 14, 2008 |
Ovidiu... eu iti inteleg supararea dar acuzatiile tale sint in mare parte neintemeiate. Ti-o spun din postura de traducator cu vechime in domeniu care am functionat atit ca PFA cit si ca SRL. Nu am mult timp la dispozitie sa le iau pe rind dar uite citeva exemple care mi-au sarit in ochi si in care, da-mi voie sa iti spun, acuzi degeaba.
Mai intii.. NOTARII acestia pe care tu ii lauzi si ii vezi ca pe aparatorii cauzei traducatorilor. Spune-mi si mie, pentru ce iau notarii aceasta t... See more Ovidiu... eu iti inteleg supararea dar acuzatiile tale sint in mare parte neintemeiate. Ti-o spun din postura de traducator cu vechime in domeniu care am functionat atit ca PFA cit si ca SRL. Nu am mult timp la dispozitie sa le iau pe rind dar uite citeva exemple care mi-au sarit in ochi si in care, da-mi voie sa iti spun, acuzi degeaba.
Mai intii.. NOTARII acestia pe care tu ii lauzi si ii vezi ca pe aparatorii cauzei traducatorilor. Spune-mi si mie, pentru ce iau notarii aceasta taxa de legalizare a traducerii (autentificare de semnatura)? De ce mai este nevoie de inca o semnatura si o stampila din partea lor cind noi traducatorii sintem autorizati de acelasi minister ca si ei si am vizat si stampilat documentul respectiv?!!! Verifica notarii traducerea? Isi asuma notarii o responsabilitate privind calitatea traducerii, privind autenticitatea documentului tradus?!!! NU ! Iau niste bani, minim 15 lei, efectiv degeaba Intreaga responsabilitatea e a traducatorului. Parerea mea e ca aceasta taxa notariala ar trebui eliminata. NU se va intimpla acest lucru pentru ca notarii astia, pe care tu ii iubestii atit de tare, au stiut sa-si protejeze f. bine interesele si nu vor accepta sa piarda aceasta felie din venitul lor. Notarii sint in conflict si cu avocatii pe aceeasi tema. In UE multe din documentele care le fac notarii (procuri, legalizari, etc) pot fi facute legal si de avocati. La noi insa numai notarii pot face aceste acte.. Din nou notarii au avut grija sa-si protejeze interesele lor ca sa nu fie obligati sa imparta felia cu avocatii. Daca tie ti se pare ca astfel notarii iti apara tie interesele, atunci eu ma inclin.:)
2. Spui tu "onorariul notariatului pentru legalizare este un termen de comparaţie; dacă legalizarea s-ar desfiinţa, cum vor unele SRLuri, ştiu ele de ce, ca să îşi facă de cap, atunci traducătorul autorizat nu ar mai avea acest termen de comparaţie şi ar putea fi exploatat şi mai mult de către SRLuri."
Ce legatura este intre cele 2 activitati complet diferite?!!! Traducatorii isi stabilesc tarifele in functie de tarifele notarilor?!!! De cind? Unde?! Daca tot zici ca e o practica, desi eu nu am auzit, ce zici sa le stabilim in functie de tarifele notarilor pt contractele de Vinzare - cumparare?:) Acolo da tarife..:)
3.Spui tu "SRLurile nu numai că desfăşoară o activitate ilegală, având în vedere că Ministerul Justiţiei autorizează ca traducători doar persoane, nu şi societăţi comerciale, iar autorizaţia de traducător este nominală şi netransmisibilă, iar aceste SRLuri îşi fac reclamă pe ce bază? Pe autorizaţia altora, a traducătorilor pe care îi exploatează? OK, deci publicitate înşelătoare."
Ovidiu, se pare ca tu nu cunosti legislatia si te hazardezi sa faci niste acuzatii grave. Activitatea de traduceri este reglementata de codul CAEN 7485 Activitati de Secretariat si Traduceri si este cit se poate de legala. Orice societate comerciala poate desfasura aceasta activitate, fie avind traducatori angajati, fie avind contracte de colaborare pe prestari servicii cu traducatori autorizati. Ce e ilegal in asta? Unde e publicitatea inselatoare?!
Vad ca tu te simti exploatat. Te obliga cineva sa lucrezi cu birourile de traduceri? De ce nu iti faci singur publicitate, de ce nu iti iei un spatiu cu chirie ca in final sa ai clienti directi la preturile pe care ti le doresti?! De ce nu intri si tu in lupta sa le faci concurenta directa lor? Clar tu vei avea pret mai bun decit ei, ei sint intermediari, iau de la tine, nu?!
Pe de alta parte, ai idee ce cheltuieli presupune un birou de traduceri? Tu judeci lucrurile prin prisma traducatorului care traduce, banuiesc, de acasa. Tu ai cheltuieli minime: pc (cu licente pt programe mai rar), monitor, conectie internet, dictionare si eventual o imprimanta. Crezi ca actele alea care le ai tu la tradus le pica birourilor din cer??? Crezi ca ei ramin asa cum ramii tu cu un profit aproape net? Au chirii, au angajati, au licente, au publicitate, au contabil, au consumabile, etc... Daca tu ai o luna proasta, ce cheltuieli ai de achitat? Internetul..si cam atit. Ei, la birouri daca ai o luna proasta, nu prea dormi noptile facind calcule de unde dai salarii, taxe la stat, chirie, etc. Tu ai impresia ca birourile de traduceri nu ar vrea sa mareasca preturile ? Din pacate nu se poate.. piata nu permite acest lucru..
Problema dragul meu Ovidiu nu sint birourile care platesc putin (discutabila notiunea de putin), care "exploateaza", cum iti place tie sa spui:). Problemele sint traducatorii PFA care lucreaza pe 2 lei pt ca au alte surse de venit sau sint disperati, puterea de cumparare slaba a populatiei (lumea e saraca Ovidiu, sa nu zici ca tie nu ti-au spus clientii directi..asa muuult?!), scaderea cereri de traduceri pe piata dupa 1 ian 2007 (se circula liber fara acte doveditoare care necesitau traducere, migratia economica e in scadere). Am sperat ca reducerea cererii de traduceri pt persoanele fizice se va compensa cu o crestere a cererii dupa ianuarie 2007 in sectorul persoanelor juridice, investitori straini si firme autohtone... Cresterea a fost f. slaba si nu a echilibrat balanta. Firmele mari cu volum au creat post de traducator in organigrama societatii angajind un traducator full-time (alta forma de exploatare, nu?:)) iar restul firmelor traduc sporadic. Bine ai venit in.. capitalism!:)
Imi pare rau ca timpul nu-mi permite ca sa dezvolt subiectul. Vestea proasta pentru tine este ca activitatea de traduceri este reglementata la nivel international. Exista birouri de traduceri peste tot in lume....din China pina in Canada. Toate functioneaza pe aceleasi principiu.. concurenta. Nicaieri activitatea de traduceri nu este o activitate exclusiv PFA (asa cum visezi tu). Trist, dar adevarat!:)
[Edited at 2008-07-14 17:32] ▲ Collapse
| | | | | Halaman dalam topik: < [1 2 3] > | Tiada moderator ditugaskan khusus untuk forum ini. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Credite bancare şi drepturile noastre | TM-Town |
|---|
Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
| | Wordfast Pro |
|---|
Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
