| Halaman dalam topik: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27] > | Off topic: Ca să vă mai descreţiţi frunţile Penyiaran jaluran : Susanna & Christian Popescu
|
|---|
|
|
|
|
Antonia Toth 
Local time: 09:45
Ahli (2007)
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
| | cuvinte si expresii romanesti | Dec 20, 2007 |
--------------------------------------------------------------------------------
Se trezeste unul de dimineata din cauza unor zgomote ciudate: se crapa de ziua. O cauta pe nevasta-sa in pat si n-o gaseste: o furase somnul. Se duce la baie si se uita in oglinda, dar oglinda se face tandari: aruncase o privire. Pleaca la serviciu si pe drum vede doua tipuri de oameni: unii care scadeau in inaltime (pe aia ii rodeau pantofii) si altii care dispareau pur si simplu (pe aia ii fura peisa... See more --------------------------------------------------------------------------------
Se trezeste unul de dimineata din cauza unor zgomote ciudate: se crapa de ziua. O cauta pe nevasta-sa in pat si n-o gaseste: o furase somnul. Se duce la baie si se uita in oglinda, dar oglinda se face tandari: aruncase o privire. Pleaca la serviciu si pe drum vede doua tipuri de oameni: unii care scadeau in inaltime (pe aia ii rodeau pantofii) si altii care dispareau pur si simplu (pe aia ii fura peisajul). Ajunge la serviciu si isi vede toti colegii lipiti de tavan: purtau discutii la nivel inalt. La un moment dat se dezlipesc si cad toti de-odata: cazusera de comun acord. Se enerveaza si pleaca de la serviciu. Pe drum, il vede pe unul lipit de asfalt si vreo doi care trageau de el sa-l dezlipeasca: era sarac lipit pamantului.....
"cuvinte şi expresii româneşti care îmi plac.
Problema e că mi-ar fi fost mult mai uşor să le găsesc pe cele care nu-mi plac. De exemplu, au sunat întotdeauna groaznic cuvintele pe care le auzeai în trecut la lăudătorii lui Ceaşcă şi ai PCR: vibrant omagiu, chezăşie, înaltele culmi ale progresului şi civilizaţiei etc. La fel de odioase sunt cele pe care le auzi la politicienii de acum: a scoate cuvântul integrare din contextul analizei matematice şi a-l raporta la nişte meschinării politiceşti mi se pare aproape o blasfemie. Deşi, până la urmă, şi aceste cuvinte sunt frumoase dacă ştii să le aşezi într-o frază care are ceva de spus.
Mi-a dat o idee cu privire la ceea ce să scriu Stelian, care, dezbătând pe blogul său conceptul de prost şi noţiunea de prostie (sau invers), extrage din dicţionarul de sinonime următoarea definiţie:
PROST adj., s., adv. 1. adj., s. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prostănac, stupid, tont, tontălău, (înv. şi pop.) năuc, (pop. şi fam.) haplea, (pop.) flaimuc, (înv. şi reg.) nătântoc, prostan, prostatic, prostănatic, (reg. şi fam.) şui, (reg.) bleot, hăbăuc, mangosit, metehău, meteleu, motoflete, motolog, mutălău, natantol, năbârgeac, nătăbâz, nătânt, nătrui, nătruţ, năvleg, năvligos, nerodoi, pliurd, ponc, pricăjit, puncău, tălălău, tălâmb, tontan, tontolete, tontolog, (prin Transilv.) balamut, (prin Olt.) bleomb, (prin Mold.) bobletic, (prin Munt.) bobleţ, (Mold.) cherapleş, (prin Transilv., Mold. şi Bucov.) chiomb, (Transilv., Ban. şi Olt.) lud, (Transilv. şi Ban.) năhui, (Transilv.) nebleznic, (prin Mold., Transilv. şi Maram.) şuietic, (Mold.) tanău, (Bucov.) tălăşman, (prin Olt. şi Munt.) tărăntuc, (Munt.) tontovan, (turcism înv.) budala, (fam.) fleţ, găgăuţă, gogoman, zevzec, (fig.) sec. (~ mai eşti, amice, de-ai putut să faci aşa ceva!)
Gândiţi-vă, deci, câte poţi să spui despre un prost în limba română: să zici despre un prostănac că e năbârgeac şi despre un chiomb că e bleomb! Ba mai mult, dicţionarul de sinonime nu surprinde toată gama de expresii pe care le scoate limba română în sincronie cu nervii şi exasperarea la care îndeobşte te aduce un prost: prost de bubuie, prost de dă în gropi, prost ca noaptea, bătut în cap cu ciocanul, prostul satului, prost bâtă, prost ca gardul, prost ca **la, prost de pute, prost de stinge etc.
Nu la fel stau lucrurile atunci când avem de-a face cu deştepţii:
INTELIGÉNT adj. 1. ager, deştept, dibaci, iscusit, isteţ, îndemânatic, priceput, (pop.) mintos, (înv. şi reg.) marghiol, pricopsit, (prin Transilv.) artut, (Mold. şi Bucov.) hâtru, (Transilv.) ocoş, ştram, (înv.) scornaci, (fig.) dezgheţat, sprinten, (fam. fig.) breaz. (O minte ~.) 2. v. spiritual. 3. chibzuit, cuminte, deştept, înţelept. (O faptă ~.)
Sunt câteva cuvinte, puţine, cărora parcă li s-a dat numai din politeţe un loc în dicţionar. Cel mai interesant mi se pare scornaci, care face o binevenită joncţiune între inteligenţă şi inventivitate. Aş adăuga o expresie pe care am găsit-o într-un text popular, şi anume adus de cap („cu scaun la cap“ e una din cele mai tâmpite sintagme pe care le ştiu). Mă surprinde oarecum prezenţa cuvântului marghiol printre sinonimele lui inteligent, dat fiind că femininul este folosit de obicei ca antonimul lui. Se observă că o parte din aceste cuvinte capătă mai multă viaţă doar atunci când sunt folosite în sens ironic („băi inteligentule“ sau „isteţule“).
Extrem de simpatice sunt sinonimele de la nebun:
NEBÚN adj., s. 1. adj., s. (MED.) alienat, dement, descreierat, înnebunit, smintit, ţicnit, (livr. şi peior.) sonat, (pop. şi fam.) apucat, candriu, căpiat, deşucheat, strecheat, (înv. şi reg.) nerod, (reg.) prost, (Transilv., Maram. şi Ban.) bolând, (Ban.) pălăurat, (Olt. şi Munt.) primit, (Mold.) zăluzit, zărghit, (fig.) săltat, sărit, scrântit, ţăcănit. (O persoană ~.)
SMINTÍT adj., s. 1. adj., s. v. nebun. 2. adj. v. nebunesc. 3. adj. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu, (rar) dezmetic, (pop.) deşucheat, pălăvatic, silhui, (înv. şi reg.) prilestit, (reg.) şucheat, tui, (Mold.) tuieş, zălud, zărghit, (înv.) turluliu, (fam.) sanchiu, (fam. fig.) smucit, trăsnit, ţăcănit. (Ce tip ~!)
Avem şi aici nişte expresii superbe (toate implicând verbe de mişcare) ca: dus cu sorcova, dus cu pluta, plecat de-acasă, sărit de pe fix etc. Interesant e că dicţionarul adaugă, spre ilustrare, o exclamaţie: „Ce tip smintit!“, ceea ce confirmă caracterul mai degrabă spectacular decât patologic pe care îl are nebunia în viziune românească.
Ce voiam să spun cu exemplele de mai sus e că limba ce-o vorbim pare mai dulce când apelează la peiorative şi devine plictisitoare într-un discurs encomiastic. Trebuie să depui un efort îngrozitor ca să scoţi din tine câteva propoziţii frumoase despre ceva sau cineva. Dar ăsta e unul din puţinele neajunsuri ale limbii române, care, apropo de subiectele fierbinţi ale zilei, este infinit mai expresivă decât limba italiană, de exemplu. Fiind cea mai corcită dintre limbile romanice, este de departe şi cea mai picantă. Totul e să ştim să o folosim.
De dragul jocului, înşir nişte cuvinte şi expresii aici (special thanks to Ispirescu, Creangă, Caragiale, Ion Barbu):
matracucă
piţipoancă
marţafoi
mangafa
ţambalagiu
uvedenrode
icusar
măselariţă
damblagiu
pieziş
scufundiş
desluşit
creiţar
zăbavă
avrămeasă
cristineasă
alămori
încurarea cailor
furuncoleu (furnicoleu)
ultima găină din coteţ
căţelul pământului
buricul pământului
vântul turbat
apa sâmbetei
îmi poartă sâmbetele
vesel nevoie mare
murea şi învia de bucurie
de când se scria musca pe părete
pe unde n-a ajuns toporul încă
pe unde şi-a înţărcat dracu copiii
pasă cu Dumnezeu
pe lumea asta albă
toate-s pe dos şi nunta marţea "
http://radugonciar.blogspot.com/2007/11/leapa-de-la-eye-contact.html ▲ Collapse
| | | | | | Bogdan Honciuc
Romania
Local time: 09:45
Bahasa Romania hingga Bahasa Inggeris
+ ...
|
|
|
| Cântecel de copii foarte haios | Jan 21, 2008 |
http://www.youtube.com/watch?v=vab5CR6uE_Q&eurl=http://www.metalhead.ro/Barlog-Emisiune_de_copii_cu_P_LA-152.html
Mă doare burta de atâta râs. Linkul l-am primit azi pe mail, în newsletterul de la metalhead.ro, care, după cum arată şi numele, e un portal rock & metal. Abia azi am aflat, dar se pare că e... See more http://www.youtube.com/watch?v=vab5CR6uE_Q&eurl=http://www.metalhead.ro/Barlog-Emisiune_de_copii_cu_P_LA-152.html
Mă doare burta de atâta râs. Linkul l-am primit azi pe mail, în newsletterul de la metalhead.ro, care, după cum arată şi numele, e un portal rock & metal. Abia azi am aflat, dar se pare că e din noiembrie 2007 pe youtube. Precis că respectivii habar nu au ce cântă, ei cânta în portugheză, cred că nu le-a zis nimeni ce înseamnă în română. ▲ Collapse
| | | | Veronica Manole (X)
Romania
Local time: 09:45
Bahasa Portugis hingga Bahasa Romania
+ ...
Verbul "pular" care înseamnă "a sări" în portugheză face senzaţie şi printre studenţii mei. Un alt cuvânt caraghios pentru români este "constipação" care înseamnă de fapt "răceală" iar "estou constipado" e "sunt răcit"
[Edited at 2008-01-22 11:35]
| | | | Adriana Crihan
Romania
Local time: 09:45
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
| Irina-Maria Foray
Romania
Local time: 09:45
Ahli (2008)
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Romania
+ ...
|
|
|
Doamna Adriana, va multumesc mult pentru "KEN LEE", e mortal!!! Credeam ca numai copiii mici isi inventeaza limbi straine, dar vad ca m-am inselat!
| | | | Péter Tófalvi
Hungary
Local time: 08:45
Bahasa Inggeris hingga Bahasa Hungary
+ ...
| I ken't figure it out | Apr 18, 2008 |
claudioara wrote:
Doamna Adriana, va multumesc mult pentru "KEN LEE", e mortal!!! Credeam ca numai copiii mici isi inventeaza limbi straine, dar vad ca m-am inselat!
Stiu ca sunt mai greu la cap, dar nu inteleg poanta....
Oops!
Poanta e videoclipul.
Dar, hai sa va arat si eu ceva (Amsterdam, terminal pt. camioane):
"Please, keep this sanitary place clean!"
"A face pe plac la a pastra this sanitary period clar!"
[Módosítva: 2008-04-19 06:27]
| | | | | "Cântecel de copii foarte haios" | Apr 18, 2008 |
*Cuvantul cu pricina din "cântecelul de copii foarte haios" se intalneste si in Italia si inseamna, in dialectul milanez "politie" (va puteti imagina ce fata fac romanii din "zona" cand aud: "vine p...a!").
In trecut, la Milano, termenul ii desemna pe jandarmii austrieci (cuvantul vine de la "curcan"="pollino", cu care se asemanau politistii austrieci, foarte plini de ei).
(Parca si la noi politistii sunt chemati "curcani", nu-i asa?... See more *Cuvantul cu pricina din "cântecelul de copii foarte haios" se intalneste si in Italia si inseamna, in dialectul milanez "politie" (va puteti imagina ce fata fac romanii din "zona" cand aud: "vine p...a!").
In trecut, la Milano, termenul ii desemna pe jandarmii austrieci (cuvantul vine de la "curcan"="pollino", cu care se asemanau politistii austrieci, foarte plini de ei).
(Parca si la noi politistii sunt chemati "curcani", nu-i asa?)
http://www.ipsarvespucci.it/net_day/austriac.htm
Il intalnim de asemenea ca oras turistic in Peninsula Istria, din Croatia. Numit si Pola, este un oras al antichitatilor, al parcurilor si al festivalurilor estive.
"Situata al fondo del golfo nella parte meridionale della penisola istriana, domina Pula, la città delle antichità, dei parchi e dei festival estivi. ..."
www.histrica.com/it/istria/blu/pola/ - 22k
* In Italia, printre cuvintele care ii fac pe romani sa zambeasca, se numara si:
-mazzo ("z" se citeste "ţ") care inseamna un grup de obiecte, unite intre ele.
Ex: mazzo di fiori (buchet de flori)
mazzo di carte (pachet de carti de joc)
Exista si o expresie foarte simpatica, de tipul "mi sono fatto un mazzo così", cu intelesul de "m-am straduit atata sa...", "m-am omorat sa...", "am dat pe branci sa...".
-moglie (a se citi "molie"), adica nevasta, sotie.
-puzza (din nou, "z" se citeste "ţ") care inseamna miros neplacut.
-Gandandu-ma la verbul "pular" din portugheza amintit de Veronica, nu pot sa nu-l amintesc pe cel italian "pulire", care inseamna "a curati" (fare le pulizie= a face curatenie). ▲ Collapse
| | | | | Halaman dalam topik: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27] > | Tiada moderator ditugaskan khusus untuk forum ini. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Ca să vă mai descreţiţi frunţile | CafeTran Espresso |
|---|
You've never met a CAT tool this clever!
Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer.
Accept jobs from clients who use Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools.
Download and start using CafeTran Espresso -- for free
Buy now! » |
| | Trados Business Manager Lite |
|---|
Create customer quotes and invoices from within Trados Studio
Trados Business Manager Lite helps to simplify and speed up some of the daily tasks, such as invoicing and reporting, associated with running your freelance translation business.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
